Jogging

Deci, incepem academic cu “deci”, maine dimineata, la ora 9 merg la alergat…am primit asigurari ca o sa fiu “chinuita”, cu sau fara voia mea, sa alerg o ora (desi nu cred ca o sa rezist). O sa fie frumos sa merg in Copou si cu un alt scop decat acela de a ajunge la cursuri…so, wish me luck, chinuire placuta, un kilogram de vointa, picioare hotarate si succes in a-mi atinge scopul

Wish you a slim nice evening!

It’s the climb

Not that much into Miley Cyrus, si totusi imi place melodia asta la nebunie, si versurile…

Ma enerveaza teribil sa stiu ca este ceva ce nu pot face (si imi doresc sa fac). S-a intamplat insa, damn, n-am obtinut ceva, sau n-am obtinut exact ceea ce voiam sa obtin…dar pana la urma “There’s always going to be another mountain/I’m always going to want to make it move ,/Always going to be an uphill battle/Sometimes you going to have to lose…”

Cui nu ii place sa fie provocat oare? Nu stiu…eu sigur nu as putea trai fara provocari, m-as sufoca sa urmez cu strictete un program. Am nevoie sa simt ca pot face mai mult, chiar daca pare imposibil la inceput. De cele mai multe ori o caut cu lumanrea…dar ma rog, ce altceva ar putea sa faca o studenta in anul 3 care in doua luni trebuie sa sustina lucrarea de licenta?…e clar ca ma plictisesc teribil…

Ma provoc sa obtin ceva si sa nu ma las pana nu obtin…si e fun, trust me:) you should try it. Prin provocari ajungem sa fim mai buni,  evoluam.

Ma provoc acum sa slabesc 5 kg in urmatoarele 2 saptamani. Wish me luck!

I’s the climb…

Nolan’s Cheddar

O reclama care sper sa va aduca zambetul pe buze…

doar daca te lasi invins se sfarseste! ( dar ai optiunea sa continui), depinde de tine ce alegi sa faci

Enjoy!

Provocare personala – impresii

Ma provocasem acum 2 zile, sa vad daca pot sta 24 de ore departe de iubitul meu laptop ,pentru ca oricum altul nu am .

Nu a fost  usor insa nici foarte greu( ma asteptam sa-i simt mai mult lipsa), si pentru ca am promis sa va tin la curent, nu, nu o sa conectez postul la nici o sursa de electricitate, am sa va spun pur si simplu ce am facut pe 17.02.2010.

M-am trezit tarziu, cam pe la 10:00 intrucat am adormit pe la 4 dimineata, m-am ridicat cu o lene teribila din pat si nici nu stiu cum am ajuns inapoi. eram obisnuita sa ma asez pe fotoliul asta mare din care scriu acum si sa deschid calculatorul, dar…nu atunci!

Ma trezisem cu el in gand si trebuia sa ies din camera altfel m-ar fi corupt.M-am pregatit pana pe la 13:00 sa merg la facultate ( da, jum de ora dus, o ora indreptat+aranjat par, o ora – decis tinuta potrivia, machiaj si plecat – simt nevoia sa precizez ca in general nu imi ia atat de mult timp sa ies din casa), imi ia insa o ora sa ajung la facultate avand in vedere ca traiesc la capatul lumii.

Am predat proiectul pentru colegutii mei plecati in danemarca si desi mi-a luat mai mult timp decat planuisem am terminat pe la 15:00 tot ce aveam de facut la facultate.

Si acum? ma gandeam, acasa as fi mers dar nu aveam ce face asa ca am mers la politie, sa imi fac buletinul pentru ca l-am pierdut in taxi(nu v-am spus ca sunt ametita pana acum nu?)- sunt, si acum sunt lipsida si de identitate, desi eu nu ii simt lipsa prea mult ( nu prea am folosit-o, era ca noua) . Stiu, si acum mama o sa-mi spuna ca de obicei: esti ametita, Raluca!, ce faci, umbli cu capul in traista?

Am ajuns acasa, nici nu am reusit sa mananc si ma uit la ceas: 17.40…mmm, daca tot nu am ce face acasa, ce-ar fi sa merg la biserica in seara asta? Asa am facut, n-as putea spune ce m-a apucat dar am mers la biserica. Lucrurile s-au potrivit atat de bine incat la 19.00 m-am intalnit cu o prietena la un suc ( desi au fost doua beri, tot la “un suc” am fost). Ne-am lungit ca fetele pana la 22:00 cand aveam eu ultimul autobuz spre casa (dam, trebuie sa fac scoala de soferi, sau macar sa-mi gasesc un iubit cu bani ).

A fost prima seara dupa multe luni de zile in care am adormit inainte de ora 00:00 si am si citit putin. Mi-a prins bine insa.

Concluzie: lipsa calculatorului iti aminteste ca sunt multe lucruri pe care nu le-ai mai facut de mult si care alta data ti se pareau normale/amuzante/interesante.

Am incercat sa stau cat mai departe de  dragutul meu si nu am mai dormit cu el langa mine asa cum faceam de obicei. M-am trezit insa la 8:00 si nu l-am mai putut ignora, dar stiti cum se spune, dupa o cearta, impacarea e mult mai dulce si iubirea mai puternica .

Happy to have you back!

see you…;)

Provocare personala

Am observat, nu de curand ci de mult timp, ca sunt dependenta de calculator (sa nu ma intelegeti gresit, imi place), in plus, dependenta mea e justificata avand in vedre ca traim intr-o lume “conectata”
Ma trezesc, deschid calculatorul, mananc, deschid calculatorul, ma invart prin casa, ma intoc la calcularor, ies din casa si cand ma intorc, deschid calculatorul, citesc si mai deschid calculatorul inca o data(just to check up things), ma pregatesc sa dorm, imi iau calculatorul in brate, dorm cu calculatorul laga mine…si in cazul asta, urmatorul lucru pe care ar mai trebui sa il fac cu calcultorul ar fi dragoste…ei bine nu, relatia noastra nu a ajuns atat de departe inca ( desi prezint toate simptomele: petrecem mult timp impreuna, am ajuns sa ne cunoastem foarte bine, s-a creat o legatura intre noi, simt ca nu mai pot trai fara el, ma gandesc la el foarte des si abia astept sa ajung acasa sa il revad)…cred ca trebuie sa discutam, cum sa ii spun oare ca nu vreau o relatie serioasa acum?
Sigur, s-a mai intamplat sa nu deschid calculatorul o zi intreaga, sau mai multe (dar din motive de imposibilitate fizica de a ajunge la el, cel mai probabil)
Avem nevoie de o pauza oricum, asa ca o sa incerc sa nu il deschid pentru 24 de ore…daca ma iubeste, o sa inteleaga si o sa ma astepte!
mmmm…si facebook?…messenger, prietenii, mailul, grupurile, youtube? cum sa traiesc fara toate astea 24 de h??? Have no ideea! dar ma provoc…sa rezist pentru 24 de ore drogului asta cu care ma injectez de atat de multe ori zilnic…cine stie, poate o sa gasesc un alt mod de a petrece timpul (o sa citesc, sau o sa pregatesc o prajitura cu mere, sau poate o sa ies la plimbare in parc sau cine stie…i’ll see)
Stiu ca suna stupid, dar pentru mine va fi greu sa trec pe langa el si sa il ignor ( sa ignor relatia pe care o avem) si…Pot oare?
Guess i’ll have to wait and see.
So, maine, miercuri, 17 februarie, o sa fie o zi cel putin interesanta pentru mine. Wish me luck!
Aaaa..si, intr-un post viitor promit sa satisfac curiozitatea celor care nu au nimic mai bun de facut decat sa afle ce am facut fara calculator o zi intreaga.
See u later aligator!